EMI I – ACCESUL LA INFORMAȚIE

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

• Lecturați, în cheia tehnicii SINELG, suportul informațional.

SUPORT INFORMAȚIONAL

Bullyingul este un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil sau un adult care este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel se consideră victimă a bullyingului.

Bullyingul se caracterizează prin:

• acțiune intenționată;
• acțiune repetată;
• acțiune îndreptată împotriva celui mai slab.

Prin urmare, vorbim de bullying atunci când acțiunea de intimidare se realizează pe durata unei perioade îndelungate de timp, nu este întâmplătoare, ci intenționată, și este orientată spre o persoană diferită prin ceva: statutul ei social (de ex.: săracă),  deficiențe, etnia, confesiunea, particularități fizice.

Identificăm patru forme de bullying: verbal, fizic, social și cyberbullyingul.

Cyberbullyingul presupune hărțuirea în mediul online, reprezentată prin orice act ofensiv, umilitor, abuziv sau de amenințare prin intermediul computerelor, tabletelor sau telefoanelor mobile, și poate include: instant messaging, e-mail, Snapchat, Facebook, Twitter, WhatsApp, Odnoklassniki sau jocurile online. Termenul englezesc a fost lansat de Bill Belsey, specialist canadian în educație, care l-a definit astfel: „Cyberbullyingul implică utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale pentru a sprijini un comportament deliberat, repetat și ostil, desfășurat de către un individ sau grup, care este destinat să aducă prejudicii altor persoane.” Termenul se asociază cu intimidare, terorizare, brutalizare, hărțuire și agresiune cibernetică. În cadrul acestui fenomen există victime, hărțuitori și spectatori.  Hărțuitorul are scopul de a înjosi, a umili, a speria și a șantaja pe cineva. De cele mai multe ori, el însuși este  o victimă a unei forme de abuz sau este o persoană frustrată, care se simte nefericită și își proiectează emoțiile asupra cuiva mai slab decât el. 

Rețineți! Numărul celor care asistă la hărțuirea în mediul online este mereu în creștere din cauza posibilității de a copia, a republica sau de a distribui conținutul de intimidare și șantaj postat. Prin urmare, este important să spuneți NU acestei acțiuni, să nu deveniți spectatori și să adoptați o atitudine de suport față de victimă, taxând comportamentul hărțuitorilor.

O formă a cuberbullyingului este defăimarea, care începe de la anumite caracteristici particulare ale cuiva. Chiar și unele preferințe ale persoanei pot deveni subiect de tachinare. Intimidarea și amenințarea este următorul pas, ce se realizează prin mesaje sau comentarii răutăcioase. Ele pot fi trimise în privat ori, mai grav, făcute publice și distribuite de alți hărțuitori sau internauți iresponsabili, care nu analizează critic și nu își pun întrebări asupra consecințelor.

Șantajul este o altă formă de cyberbullying,  când victima este amenințată cu divulgarea anumitor informații personale. De exemplu, dacă victima a trimis fotografii în ipostaze intime, acestea pot fi utilizate ca instrumente de șantaj. Cuberbullyingul poate include toate formele de bullying, inclusiv cel social – victima este exclusă din anumite grupuri și nu este acceptată, i se adresează online mesaje și comentarii cu caracter denigrator, precum că nu este demn să facă parte din acel grup.

  În cazul în care prin hărțuirea online se recurge la acțiuni de șantaj, amenințări sau la încălcarea inviolabilității vieții personale, victima ar trebui să depună o plângere penală. Din păcate, legislația Republicii Moldova nu prevede un cadru legal sub incidența căruia ar cădea  infracțiuni de tipul hărțuirii online. În cazul reglementărilor Codului penal al Republicii Moldova nr. 985/2002, s-ar putea apela la infracțiuni incidente, cum ar fi: șantajul (art. 189), încălcarea inviolabilității vieții personale (art. 177), amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, hărțuirea sexuală (art. 173).

Rețineți! Dacă cineva devine victimă a cyberbullyingului, este important să ceară ajutor, să salveze postările denigratoare, făcând o captură de ecran, să înceteze comunicarea online cu agresorul, să-l blocheze și să-l raporteze.

EMI II – ANALIZA CRITICĂ

Timp recomandat: 15–20 de minute

Sarcină

Hărțuirea online sau cyberbullyingul (http://mediacritica.md/ro/tutorial-digital-hartuirea-online-sau-cyberbullying)

• Extrageți, în cheia Tehnicii 3-2-1, trei cuvinte-cheie, două idei importante și formulați o concluzie în raport cu fenomenul hărțuirii online.
• Discutați, în grup, despre consecințele cyberbullyingului.

EMI III – CREAREA DE PRODUS

Timp recomandat: 25–30 de minute

Sarcină

• Selectați 3 reguli pentru a preveni cyberbullyingul.
• Discutați în grup și elaborați 3 desene prin care să reprezentați regulile alese.
• Propuneți celorlalte grupuri să intuiască regula.

Pentru a preveni abuzul online:

• Vorbiți cu părinții, prietenii, profesorii, bibliotecarul din comunitate, psihologul sau asistentul social când cineva vă hărțuiește online.
• Faceți print screen și salvați o copie în calculator, pentru a avea dovezi despre hărțuirea online.
• Nu răspundeți niciodată la acțiunile de intimidare.
• Raportați agresorii.
• Nu fiți spectatori și nu vă amuzați când alții hărțuiesc.
• Nu distribuiți conținuturi care denigrează pe altcineva.
• Blocați orice utilizator agresiv.
• Activați setările de siguranță pe Internet.
• Anunțați  poliția dacă cineva vă amenință, punându-vă în pericol siguranța.

EMI IV – REFLECȚIE ASUPRA TEMEI

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

Studiu de caz

Cazul Amanda Todd, adolescenta de 15 ani care a devenit victimă a cyberbullyingului, a ajuns cunoscut în întreaga lume și a modificat legislația cu privire la cyberbullying în Canada.  În anul 2012, ea a  postat pe Youtube filmulețul Povestea mea: Luptă, intimidare, sinucidere şi autoagresiune, în care  a folosit o serie de carduri flash dezvăluindu-şi experienţa ei de a fi agresată. 

Un străin a convins-o pe Amanda Todd să-şi arate sânii goi, iar mai târziu individul a şantajat-o şi ameninţat-o că expune fotografia pe internet dacă nu face şi un „show”. Amanda Todd mai spune că în timpul vacanței următoare de Crăciun, poliţia a informat-o că fotografia deja circula pe Internet. Vestea i-a provocat Amandei Todd o imensă anxietate, iar ulterior, la scurt timp, a fost diagnosticată cu depresie majoră şi tulburare de panică. Familia ei s-a mutat într-o casă nouă, dar ea a început să ia droguri şi să consume alcool. Şase luni mai târziu, alte mesaje postate pe reţelele sociale au reînceput abuzul. 

Amanda Todd a fost umilită de către alţi elevi din noua ei şcoală pentru notele sale mici (ea avea dizabilităţi de învăţare), dar şi pentru timpul petrecut în spital pentru a trata depresia ei severă. 

Sarcină

• Urmăriți filmulețul postat pe Youtube de către Amanda Todd, accesând linkul https://www.youtube.com/watch?v=U4XcMoMVF0I .
• Discutați, în perechi, sentimentele trăite în timpul lecturii.
• Identificați dificultățile prin care a trecut adolescenta.
• Enumerați formele de bullying pe care le-a suportat Amanda.
• Recunoașteți cum ați fi procedat în situația adolescentei.
• Enumerați persoanele responsabile în acest caz și formele concrete de intervenție în soluționarea problemei.
• Meditați ce poate face fiecare persoană pentru a preîntâmpina asemenea lucruri.
• Identificați  persoanele din preajmă care pot deveni victime. Cum le puteți ajuta?

EMI V – ACȚIUNE

Timp recomandat: 20 de minute

Sarcină

• Organizați, în parteneriat cu alte organizații (consilii ale elevilor, ONG-uri, asociații etc.), un flashmob pentru a atrage atenția comunității asupra fenomenului de cyberbullying. 
• Elaborați un concept original pentru acest flashmob.
• Distribuiți evenimentul pe pagina bibliotecii, a școlii și pe alte platforme.
• Identificați și alte forme prin  care puteți întinde o mână de ajutor victimelor hărțuirii online.