EMI I – ACCESUL LA INFORMAȚIE

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

• Lecturați, în cheia tehnicii SINELG, fișa-suport.

SUPORT INFORMAȚIONAL

 Fiind o instituție fundamentală a sistemului de comunicare, presa preia din societate mai multe stereotipuri, dezvoltând sau consolidând „schemele de gen” cu privire la comportamentul femeilor, bărbaților, fetelor și al băieților, la discursul de ură în raport cu minoritățile etnice, la stigmatizările persoanelor cu dizabilități sau ale persoanelor în etate. O simplă analiză a vârstei eroilor din filme scoate la iveală faptul că persoanele în etate apar foarte rar în distribuție. Motivul: nu sunt suficient de atrăgătoare?! În anii ’80, personajele de culoare continuau să apară în contexte specifice: muncind, deservind, participând la infracțiuni, mai puțin studiind sau fiind în funcții de conducere. Sursa stereotipurilor în media poate fi diferită,  cert fiind faptul că  aceasta reprezintă o formă de manipulare a cetățeanului.

În Republica Moldova,  sunt întărite stereotipuri în raport cu anumite minorități etnice. Un stereotip regretabil este, de exemplu, în raport cu romii, care, adeseori, sunt etichetați drept hoți sau escroci. Acest stereotip este  întărit în media prin diferite calificative și etichete. În mod cert, media nu trebuie să stimuleze formarea stereotipurilor, dar să manifeste respect față de fiecare persoană, indiferent de origine, sex, apartenență etnică, confesiune sau poziție socială. De fapt, fiecare cetățean în parte trebuie să fie responsabil în comunicarea cu semenii și mai ales să nu stigmatizeze anumite categorii de persoane atunci când lansează un discurs public, scrie un articol pe un site, pe un blog sau pe o platformă socială ori atunci când comentează sau distribuie filmulețe.

 STEREOTIPURILE DE GEN

Egalitatea dintre femei și bărbați este esențială pentru a asigura funcționarea democrației într-o societate,  prin participarea armonioasă a acestora în viața publică și privată fără niciun fel de discriminare. Media joacă un rol esențial în promovarea  imaginilor nonsexiste, întrucât influențează formarea opiniei publice și a valorilor sociale cu privire la rolul femeilor și al bărbaților. Astfel, în lipsa unei responsabilități și a profesionalismului jurnaliștilor, pot fi promovate diferite conținuturi, imagini sexiste, care întăresc stereotipurile sociale.

Sexismul este realizat, adesea, prin conținutul produselor media, imagini, text, atunci când jurnaliștii nu respectă principiul echității de gen. Acesta este o ideologie a supremației bărbătești cu referire la aranjamente sociale, politici, limbaje și practici impuse de bărbați și exprimă credința sistematică, adesea instituționalizată, că femeile sunt inferioare, iar bărbații – superiori, femeile fiind puse într-o ipostază de inferioritate față de bărbat, la nivel individual, dar și instituțional. 

     În Republica Moldova, stereotipul cu privire la gen este unul dintre cele mai înrădăcinate. Numeroase cercetări au demonstrat că femeile sunt mai prost plătite decât bărbații, chiar dacă fac aceeași muncă. Femeile în Republica Moldova  ajung mai greu în funcții de conducere, pentru că există stereotipul că ele nu sunt capabile, asemeni  bărbaților, să facă față cerințelor.

Se cunoaște că imaginile au un impact deosebit asupra consumatorului presei. Ele familiarizează ușor, alături de titlu, conținutul articolului, iar în lipsa profesionalismului, devin furnizoare importante de conținut cu caracter sexist.

EMI II – ANALIZA CRITICĂ

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

• Citiți articolul și examinați rezultatele cercetării realizate de super trainerul EMI Nadia Pădure, în luna mai 2019,  cu privire la analiza imagistică a nivelului de echitate de gen în patru periodice din Republica Moldova: Literatura și arta, Vocea poporului, Timpul și Ziarul de gardă.
• Selectați  tehnicile prin care, în opinia autoarei, se formează stereotipul de gen.
• Propuneți soluții pentru contracararea acestui fenomen.

Analiza imaginilor din edițiile periodice arată că doar săptămânalul „Vocea poporului” menține un echilibru de gen, fără a favoriza bărbații sau femeile. În celelalte trei săptămânale domină imaginile masculine. Majoritatea imaginilor cu bărbați indică o acțiune (participare la diverse activități, vorbesc la microfon sau țin discursuri, participă la conferințe/ședințe, fac o muncă intelectuală sau fizică, lucrează la calculator, participă la demonstrații etc.). În atenția publicului cititor apar persoane cunoscute din conducerea statului, politicieni, personalități din știință, istorie și cultură.

Tabel. Analiza imagistică a publicațiilor

Imaginile cu femei denotă o altă stare de lucruri. Pe lângă imaginile dinamice cu femeile din conducerea statului sau personalitățile din știință, cultură etc., apar și un șir de imagini-simbol pentru o femeie abuzată, femeie responsabilă de masa de sărbătoare (femeia care coace cozonaci de Paște), în articolele despre problemele de sănătate sau de reclamă a medicamentelor.

În ilustrațiile mixte, bărbații mai des se află în prim-plan, pe când femeilor li se oferă rolul de ascultătoare, participante la discuția bărbaților, ceea ce ne duce la gândul că poziționarea este una de contrast, dar nu complementară.

Sugestivă este și mărimea imaginilor. Astfel în ziarul „Timpul” unui politician i s-a acordat loc pentru poza de profil pe o jumătate de pagină de ziar, însă în același număr un articol despre o femeie din politică avea o imagine cu persoana în cauză de 3 pe 4 cm.

Săptămânalul „Literatura și arta” plasează la fiecare articol și poza de profil a autorului. Din analiza efectuată deducem că autorii bărbați sunt de trei ori mai prezenți pe paginile ziarului decât autoarele femei.

În concluzie, putem spune că publicul cititor de presă în baza consumului media își  formează/dezvoltă stereotipurile cu privire la rolul hotărâtor al bărbatului în societate, familie, viață. Pe când femeile, cu mici excepții, își au rolul rezervat la bucătărie, educația copiilor, ascultarea de bărbați etc. Mass-media din republica noastră promovează, în mare parte, valorile unei societăți patriarhale, în care rolul bărbatului este dinamic, exclusiv pentru funcții de conducere și pentru politică.  De aici și discriminările la adresa femeilor, care se reflectă atât în viața publică, cât și în familie.

(Nadia Pădure, super trainer EMI)

EMI III – CREAREA DE PRODUS

Timp recomandat: 15–20 de minute

Sarcină

• Selectați una dintre tehnicile identificate  la etapa de analiză critică și discutați,  în perechi, despre aceasta.
•  Argumentați în ce mod exemplul selectat poate cauza fortificarea stereotipurilor sociale prin media, utilizând tehnica 6 De ce?

EMI IV – REFLECȚIE ASUPRA TEMEI

Timp recomandat: 25–30 de minute

Sarcină

• Meditați, în cheia Jurnalului dublu, asupra stereotipurilor promovate prin fiecare fotografie în periodicele autohtone.
• Formulați o concluzie.

FOTOGRAFIE	COMENTARIU
Concluzie

EMI V – ACȚIUNE

Timp recomandat: 10 minute

Sarcină

• Selectați, lucrând în echipă,  două stereotipuri pe care le identificați în comunitatea voastră.
• Discutați ce factori încurajează formarea acestora.
• Propuneți acțiuni pe care le puteți realiza prin resursele media pentru combaterea acestui fenomen.