Manipularea prin intermediul mass-mediei. Implicarea civică în contracararea manipulării media

Strategia de Organizare
  • Valori dominante:
  • libertatea de expresie;
  • raportarea critică la media.
  • Obiective de formare:
  • familiarizarea cu fenomenul manipulării și cu tehnicile acestuia;
  • utilizarea conceptelor-cheie ca instrumente de raportare critică la studiul de caz propus;
  • interpretarea datelor și realizarea unui interviu în baza infograficului;
  • cooperarea cu ceilalți membri ai grupului pentru a explica rolul mass-mediei în dezvoltarea societății contemporane.
  • Durata estimativă:  1,5–2 h.
  • Resurse procedurale: Studiu de caz, Analiza infograficului, metoda Pălăriilor gânditoare, Analiza filmulețului.
  • Resurse materiale: fișe de lucru, computer conectat la Internet, boxe, tablă  flipchart, proiector (sau ecranul unui calculator).
  • Concepte-cheie: manipulare, dezinformare, trunchierea citatelor, minciună, trucare, efectul de halou.

EMI I – ACCESUL LA INFORMAȚIE

Timp recomandat: 15–20 de minute

Sarcină

  • Lecturați textul.
  • Subliniați cuvintele-cheie, lucrând în perechi.

SUPORT INFORMAȚIONAL

Manipularea este o acțiune prin care un actor social (persoană, grup, colectivitate) este determinat să gândească și să acționeze într-un mod compatibil cu interesele inițiatorului și nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsionează intenționat adevărul, lăsând însă impresia libertății de gândire și decizie. Atunci când manipularea se realizează prin media, influențarea opiniei publice se realizează  prin mijlocirea presei, radioului, televiziunii. Prin urmare, exercițiul de manipulare poate atinge mase mari de consumatori. Ceea ce este mai grav e faptul că, fără a apela la constrângeri, oamenilor li se impun anumite idei, comportamente, iar aceștia rămân cu impresia că acționează în concordanță cu propriile interese și că ei înșiși au luat anumite decizii.

Ceea ce trebuie să cunoască cetățeanul este faptul că manipularea are un caracter deliberat, adică emițătorul informației false o face intenționat. 

Mijloacele prin care se realizează manipularea sunt:

  • persuasiunea – încercarea de a ne convinge de ceva;
  • dezinformarea – intoxicarea cu informații false.

Manipularea consumatorului prin media se poate manifesta diferit. Adeseori, situațiile sunt modificate nesemnificativ: o virgulă plasată în alt loc, o imagine influențabilă, un cuvânt care etichetează pot schimba radical sensul mesajului.

Există mai multe tipuri de manipulare: mici, medii și mari

Cu manipulările mici ne întâlnim zilnic: de exemplu, când analizăm meniul de la restaurant, vedem imaginea unei salate apetisante, ornate cu patru creveți mari. Ne lăsăm influențați. Dar când primim produsul, constatăm că sunt doar doi creveți piperniciți. 

Manipulările medii se realizează prin modificări importante, care pot genera reacții de aversiune. Un caz elocvent reprezintă manipulările din presa rusă din timpul războiului din Ucraina, când soldații ucraineni erau reprezentați în ipostaze defavorizante, creând impresia că sunt agresori, dar nu cetățeni care luptă pentru integritatea țării lor, iar în contrast se arătau femei, copii disperați, alergând. Asemenea tip de manipulare este foarte periculos și alimentează ura.

Manipulările mari pot influența popoare întregi și pot afecta grav libertatea de expresie și valorile democrației. Un exemplu de asemenea tip de manipulare se realizează actualmente în Coreea de Nord, unde există un sistem totalitar, care utilizează controlul informațional pentru a manipula poporul. Acest tip de manipulare poate duce la schimbarea istoriei și la involuția întregii țări.

Există mai multe tehnici de manipulare:

  • dezinformarea prin cuvinte;
  • trunchierea citatelor;
  • folosirea etichetelor în raport cu diferiți actori sociali;
  • minciuna prin omisiunea subiectelor importante de pe agendă;
  • amestecul dintre fapte și opinii;
  • așezarea în pagină;
  • dezinformarea prin date eronate;
  • manipularea prin titlul știrii  și al articolului;
  • trucarea fotografiilor și a videourilor etc.

Efectul de halou poate fi un răspuns la întrebarea de ce oamenii se lăsă manipulați. Astfel, dacă persoana care ne transmite o informație  ne insuflă sentimente pozitive, o găsim simpatică, chiar atrăgătoare fizic, atunci suntem mult mai tentați/dispuși să avem încredere în ea. Prin urmare, dacă ne lăsăm impresionați de aspectul fizic al unei persoane, riscăm să fim mai ușor manipulați, în cazul în care intențiile acesteia nu sunt tocmai nobile. De exemplu, trebuie să fim conștienți că nu întotdeauna politicienii la patru ace sau prezentatoarele drăguțe de la știri, care ne zâmbesc amical, au intenția de a ne informa corect. 

Rețineți! Fiecare cetățean poate deveni victima manipulării în calitate de consumator de media sau chiar de sursă de informare. Scut împotriva acesteia pot fi gândirea critică și doza de scepticism!

EMI II – ANALIZA CRITICĂ

Timp recomandat: 15–20 de minute

Studiu de caz

Sarcină

  • Analizați cazul celebru de manipulare prin dezinformare petrecut în SUA.
  • Stabiliți tipul nivelului de manipulare: mică, medie, mare.
  • Identificați ce eroare au făcut jurnaliștii.
  • Apreciați dacă  a fost o dezinformare intenționată sau nu.
  • Evidențiați  consecințele pe care le poate avea un asemenea exercițiu de dezinformare.
  • Remarcați ce lecție au primit jurnaliștii.

Mass-media se face vinovată de dezinformare atunci când reporterii și redactorii se grăbesc să răspândească informații înaintea altor surse media. Neînțelegerea surselor în cazuri de accidente și catastrofe naturale, în special fără a fi confirmate de către alți martori, poate fi cauza dezinformării. 

Ziarul Chicago Daily Tribune a publicat un titlu faimos de știre, într-o noapte preelectorală, făcând greșeala de-a fi primul care a dat știrea. Astfel, după ce redactorii au ascultat sondajele și comentatorii au fost siguri că anume candidatul democraților pierdea, ei au publicat următorul titlu-slogan în ziar: „DEWEY CÂȘTIGĂ ÎN FAȚA LUI TRUMAN.” În timp ce călătorea cu trenul spre D.C, cineva i-a dat președintelui nou-ales Harry S. Truman o copie a ziarului în orașul St. Louis. Truman a luat ziarul și a pozat cu pagina respectivă expusă, iar fotografii au documentat cea  mai mare greșeală, astfel dând o lecție mass-mediei. 

(Chicago Daily Tribune a publicat fotografia respectivă și articolul pe http://www.chicagotribune.com/news/)

EMI III –  CREAREA DE PRODUS

Timp recomandat: 25–30 de minute

Sarcină

  • Analizați, în perechi, infograficul.
  • Creați un interviu în care să participe cetățeanul de rând și un expert media.
  • Formulați cel puțin 5 întrebări ale căror răspunsuri pot fi desprinse din informația infograficului.

EMI IV – REFLECȚIE ASUPRA TEMEI

Timp recomandat: 30–35 de minute

Sarcină

  • Aplicați metoda Pălăriilor gânditoare, analizând, în baza textului-suport și a infograficului propus, fenomenul manipulării prin media în Republica Moldova.

EMI V – ACȚIUNE

Timp recomandat: 15–20 de minute

Sarcină

  • Accesați filmulețul de pe https://www.youtube.com/watch?v=2omxwaKXWv4.
  • Identificați ce tehnică antimanipulare ilustrează.
  • Propuneți  alte tehnici utile în lupta cu fenomenul manipulării.
  • Explicați de ce cetățenii trebuie să se implice în contracararea manipulării.
  • Specificați ce puteți face în comunitatea voastră în acest sens.

(Preluat de pe http://www.api.md/upload/files/posterSF-RO-final-01.jpg)