EMI I – ACCESUL LA INFORMAȚIE
Timp recomandat: 15–20 de minute
Sarcină
- Lecturați textul.
- Formulați, în perechi, două întrebări în baza textului și prezentați răspunsul oral.
SUPORT INFORMAȚIONAL
Propaganda este o formă de persuasiune (convingere), prin care, cu ajutorul mass-mediei, încearcă să se influențeze publicul în scop ideologic, politic sau chiar comercial. De regulă, propaganda se face pe un public-țintă: femei casnice, businessmeni, muncitori, tineri, bătrâni etc., mizând pe emoțiile lor. În consecință, oamenii adoptă anumite atitudini, își formează opinii și acționează în modul proiectat de propagandiști – un grup de persoane a căror meserie este să dea o interpretare discursurilor, evenimentelor sau acțiunilor. De regulă, aceștia sunt secretari de presă, firme de PR, purtători de cuvânt, iar, uneori, persoane ordinare, care doresc să dea o anumită interpretare și să lase o anumită impresie publicului. De obicei, ei sunt implicați în politică.
Mesajul de propagandă este legat de valori importante pentru publicul-țintă: credința, familia, identitatea națională (limba, istoria) sau de anumite temeri pe care le au: frica de emigranți, frica de război, foame, boală. Adeseori, propagandiștii exploatează visurile sau nostalgiile pe care le au cetățenii. De exemplu, pentru unii cetățeni din Republica Moldova este un vis unirea cu România, iar pentru o cu totul altă categorie – reîntoarcerea la URSS și nostalgia după acele timpuri. Cunoscând valorile, temerile și visurile publicului-țintă, propagandiștii folosesc o mare varietate de tehnici pentru a-i manipula:
- minciuna;
- informația fabricată;
- jumătatea de adevăr;
- apelul la un expert părtinitor;
- falsul prin cifre;
- scoaterea din context;
- imaginea trucată;
- titlul manipulativ etc.
De asemenea, manipulare se consideră faptul că media nu difuzează anumite știri importante, fie că ele sunt negative (sancțiuni, măriri de tarife), fie că pun într-o lumină proastă conducerea sau un anumit politician. În competiția pentru a deveni candidatul unui partid, persoanele prezintă discursuri, participă la evenimente sociale și se angajează în dezbateri cu alți candidați, au loc dezbateri TV între candidați. După aceste evenimente, propagandiștii, cei care au grijă ca persoana a cărei candidatură o susțin să fie prezentat în cea mai bună lumină, se adună în așa-numita „zonă de propagandă” (engl.: spin alley), unde reporterii se întâlnesc cu ei pentru a-i intervieva, a înregistra perspectivele lor și a înțelege mersul campaniei.
Jurnaliștii întâlnesc multe persoane care doresc să-și exprime opiniile pentru a-i impresiona pe alții și a le schimba atitudinile. Ei percep ziarul, televiziunea sau postul de radio ca pe un canal de transmitere a opiniilor personale publicului. Cele mai vădite exemple sunt politicienii, care consideră că ei știu ce este corect sau greșit pentru alții. Ei trebuie să-și transmită opiniile cetățenilor, să obțină susținerea lor, de aceea folosesc mass-media în avantajul lor. Un prim-ministru care spune că Guvernul său este bun pentru cetățeni, de fapt, exprimă o judecată de valoare. Dacă el spune acest lucru suficient de des – la televiziune, radio, în presa scrisă și online – oamenii vor crede că aceasta este adevărat, indiferent dacă opinia respectivă se bazează sau nu pe fapte.
Rețineți! Propaganda este aidoma unei ploi, iar fiecare picătură este parte a mesajului care transmite o anumită ideologie. El se repetă zilnic, iar oamenii ajung să îl ia drept adevăr.
Dacă mass-media nu este onestă, cititorii/ascultătorii/telespectatorii vor adopta o atitudine părtinitoare, influențată de propagandă. Atitudinea părtinitoare determinată de propagandă are loc atunci când o știre prezintă o singură interpretare a unui eveniment sau a unei politici, excluzând-o pe cealaltă. Astfel, mass-media face ca perspectiva ideologică a unei părți să arate mai bine decât cea a celeilalte părți. Pentru a verifica dacă este vorba de propagandă, observați cărei interpretări a unui eveniment sau a unei politici corespunde știrea. Dacă știrea reflectă o perspectivă excluzând-o pe cealaltă, atunci este vorba de părtinire prin propagandă. Mass-media trebuie să se asigure că prezintă perspective diferite.
Trei organizații ale societății civile (Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Telejurnaliștilor Independenți din Republica Moldova) au lansat, în anul 2015, Campania împotriva informației false și tendențioase „STOP FALS!” Organizațiile și-au propus să diminueze efectele informației propagandistice și manipulative care distorsionează realitatea și să dezvolte capacitățile cetățenilor de analiză critică a informației recepționate. Din anul 2017 Campania „STOP FALS!” a căpătat continuitate în platforma online www.stopfals.md, pe care sunt publicate articole ce demască informațiile false și vădit tendențioase.
EMI II – ANALIZA CRITICĂ
Timp recomandat: 20–25 de minute
Context
În ultimul deceniu, la nivel internațional și regional, subiecte importante de propagandă au fost: referendumul din Marea Britanie pe tema Brexitului, conflictul militar din estul Ucrainei și anexarea Crimeii, campaniile prezidențiale din Franța și SUA. În Republica Moldova deosebit de activă este propaganda realizată de instituțiile media rusești, care distorsionează informația cu privire la aspirația și procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, relația dintre Republica Moldova și România, Republica Moldova și SUA.
Iată câteva exemple de știri false.
Sarcină
- Analizați cele două știri false, trecându-le prin următoarele filtre:
- Cine este sursa primară care a emis știrea?
- Cine este sursa secundară care distribuit știrea?
- Care este subiectul știrii?
- În ce rezidă mesajul de propagandă al știrii?
- Care sunt tehnicile de propagandă folosite?
- Care este publicul-țintă?
- Ce temeri ale publicului-țintă exploatează propagandiștii.
- În ce mod imaginile susțin mesajul de propagandă?
Exemplul 1
Știrea despre intenția SUA de a face o bază militară la Bulboaca, distribuită în data de 7 august 2017 de către publicația rusă Rusia Today (RT), a fot preluată, în data de 14 august 2017, de către Sputnik.md, care a publicat un articol cu titlul „Comentariul Ministerului Apărării în legătură cu situația de la Bulboaca”.
Ministerul Apărării a făcut o precizare cu privire la intențiile SUA de a construi mai multe obiective militare la Bulboaca
CHIȘINĂU, 8 aug — Sputnik
Ministerul Apărării a făcut unele precizări cu privire la intențiile Statelor Unite ale Americii de a construi opt obiective militare la baza din Bulboaca.
„În 2012 Republica Moldova a fost acceptată ca partener în cadrul Iniţiativei globale pentru operaţiuni de menţinere a păcii (GPOI). Anunţul a fost făcut de oficialii din cadrul Departamentului de Stat şi cel al Apărării al SUA, la întrevederea cu ex-ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, în cadrul vizitei de lucru la Washington a acestuia, în august 2012”, precizează Ministerul Apărării printr-un comunicat.
Potrivit Ministerului, aceste activități nu au legătură cu NATO și nu afectează neutralitatea statului.
„În cadrul iniţiativei GPOI, Ministerul Apărării beneficiază de un grant în valoare de 1,6 mln dolari SUA, care sunt utilizați pentru modernizarea infrastructurii Bazei militare de instruire Bulboaca, astfel încât aceasta să permită instruirea militarilor Armatei Naţionale care participă în operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii cu mandat ONU. Aceste activități nu au legătură cu NATO și nu afectează neutralitatea statului”, subliniază instituția.
Russia Today a scris anterior că SUA vrea să organizeze un tender pentru construcţia a opt obiective militare în Republica Moldova.
Potrivit sursei, contractantul va trebui „să proiecteze şi să construiască obiective pentru practicarea exerciţiilor militare în condiţii urbane” la baza militară de la Bulboaca. Suma contractului ar putea ajunge la 250 de mii de dolari.
Baza militară de la Bulboaca se află la doar câteva zeci de kilometri de Chișinău. În august, acolo au avut loc exercițiile comune moldo-americane Dragoon Pioneer. De menționat că președintele țării a declarat în repetate rânduri că este împotriva aderării Moldovei la NATO și a participării militarilor moldoveni la exercițiile desfășurate în țările membre ale alianței.
(Accesat pe https://sputnik.md/politics/20170808/13961214/reactia-ministerului-apararii-privind-situatia-de-la-bulboaca.html în data de 2608.2019)
Exemplul 2
Știrea despre faptul că Moldova este obligată de Uniunea Europeană să legalizeze căsătoriile dintre persoanele de același sex, distribuită la 18 noiembrie 2015 de către Agenția de presă din Federația Rusă Naționalinaia slujba novostei și interpretată de către site-ul moldovenesc Noi.md în articolul semnat de Victor Surugiu.
Curtea constituțională examinează problema căsătoriilor unisex
UE cere ca realitatea moldovenească să corespundă complet standardelor europene de drept. La acestea a început să se refere în ultimul timp și recunoașterea căsătoriilor unisex. Dacă pînă nu demult autoritățile moldovenești îi convingeau pe oameni că căsătoriile dintre persoanele de același sex în Moldova nu vor fi legalizate în niciun caz, astăzi, Curtea Constituțională a țării, din proprie inițiativă, se ocupă de examinarea acestei probleme. Vor fi oare legalizate în țara noastră căsătoriile unisex?
Lobbiștii nu au de gînd să se oprească Articolul 48, alineatul 2 al Constituției Moldovei prevede următoarele: „Familia este bazată pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor. Prevederi similare sînt prezente în Codul familiei și alte acte normative. Căsătoriile între persoanele de același sex în Moldova nu sînt recunoscute și orice alte forme de uniuni pentru perechile unisex nu sînt prevăzute. Conform regulii generale, în țara noastră poate fi legalizată căsătoria încheiată în alt stat. Însă căsătoriile unisex înregistrate peste hotare în Moldova nu au putere juridică și nu generează pentru părți nicio consecință juridică. Totuși, precum menționează experții, unele organizații internaționale și neguvernamentale întreprind acțiuni active pentru schimbarea acestei situații și implementarea standardelor străine societății moldovenești. Dacă pînă nu demult autoritățile moldovenești îi convingeau pe oameni că căsătoriile dintre persoanele de același sex în Moldova nu vor fi legalizate în niciun caz, astăzi, Curtea Constituțională a țării, din proprie inițiativă, se ocupă de examinarea acestei probleme.(…)
Care sînt riscurile pentru Moldova? În perspectivă, toate țările-membre ale Consiliului Europei, inclusiv Moldova, ar putea fi obligate să recunoască căsătoriile unisex. Recent, CEDO a decis unanim că lipsa în legislația națională a normelor ce recunosc uniunile unisex încalcă dreptul la respectarea vieții private și de familie, garantat prin articolul 8 al Convenției europene pentru drepturile omului. (…)
De la Olanda pînă la Estonia Startul procesului de legalizare a „familiilor unisex” a fost dat de Organizația Națiunilor Unite în 1994, cînd în cadrul unei conferinței internaționale a fost adoptat Programul de acțiuni privind reglementarea populației. În acesta a fost stabilit egalitatea diferitor tipuri de cupluri, inclusiv a celor unisex. Prima țară din lume care a legalizat căsătoriile unisex a fost Olanda. Din 2001, cuplurile netradiționale se pot căsători printr-o ceremonie obișnuită la Primărie, ca și cuplurile tradiționale. Pentru soții homosexuali există o cerință ca cel puțin unul dintre ei să aibă viză de reședință în Olanda. Un șir de restricții au fost impuse pentru aceste cupluri în procedura de înfiere a copiilor. A doua țară este Belgia, unde din 2003, cupurile unisex își înregistrează căsătoriile în baza acelorași drepturi ca și cele tradiționale. Din 2006, cupurilor netradiționale li s-a permis și înfierea copiilor. În 2005, legile privind căsătoriile unisex ce prevăd posibilitatea înfierii au fost adoptate în Spania și Canada. Din 2006, căsătoriile unisex sînt permise în Africa de Sud, din 2008 – în Norvegia, din 2009 – în Suedia. În ultimele două țări, cuplurile homosexuale au obținut mai multe drepturi, inclusiv cununia religioasă. În 2009, Mexico a devenit primul oraș din America Latină în care minoritățile sexuale au obținut dreptul de înregistrare a căsătoriei. În 2010, lista țărilor în care este permisă înregistrarea cuplurilor unisex au intrat Portugalia și Islanda. Totodată, Islanda a devenit prima țară din lume, liderul căruia a anunțat deschis despre orientarea sa sexuală. În 2009, în funcția de premier al țării a fost numită Johanna Sigurdardottir, care nu și-a ascuns homosexualitatea. Din 2010, legea privind legalizarea căsătoriilor unisex a intrat în vigoare în Argentina, din 2011 înregistrarea căsătoriilor dintre reprezentanții aceluiași sex a devenit posibilă în Brazilia. În Danemarca, care a recunoscut aceste cupluri încă din 1989, legea privind căsătoriile unisex a intrat în vigoare în 2012. La un an, legi similare au fost adoptate în Marea Britanie, Uruguay, Franța. În SUA, primul stat care a legiferat căsătoriile unisex a fost statul Massachusetts în 2004. Ulterior, Curtea Supremă a SUA le-a legalizat pe întreg teritoriul țării – ultima decizie în acest sens a fost adoptată în iunie 2015. În 2016, Legea cu privire la conviețuirea comună va intra în vigoare în Estonia. Aceasta permite înregistrarea oficială a relațiilor pentru persoanele ce nu sînt căsătorie, inclusiv, pentru cuplurile unisex. În majoritatea țărilor adoptarea acestor legi a fost însoțită de acțiuni de protest, întîmpinînd rezistență din partea Bisericii, forțelor politice și activiștilor societății civile. (…)
Aș vrea să cred că și Curtea Constituțională a Moldovei este capabilă să manifeste o poziție la fel de înțeleaptă, să ia în considerație particularitățile țării noastre și să pledeze în favoarea percepției tradiționale a Convenției europene, din care nu reiese dreptul la recunoașterea oficială a cuplurilor unisex.
(Accesat pe https://noi.md/md/news_id/73004 în data de 26.08.2019)
EMI III – CREAREA DE PRODUS
Timp recomandat: 20–25 de minute
Joc de rol
Sarcină
- Imaginați-vă că sunteți secretarii de presă ai personajelor Boierul, Lupul sau Greierele din următoarele opere literare: „Punguța cu doi bani” de I. Creangă; „Scufița roșie” de Ch. Perrault; „Greierele și furnica” de A. Donici.
- Îmbunătățiți imaginea personajului, clientul vostru, prin crearea unui discurs de 2-3 minute pentru acesta, în scopul apariției lui în fața presei și a cetățenilor.
EMI IV – REFLECȚIE ASUPRA TEMEI
Timp recomandat: 10–15 minute
Sarcină
- Vizionați filmulețul „Alfabetul media pentru tineri – Propaganda”, accesând linkul https://www.youtube.com/watch?v=_PszU7sBSgw .
- Urmăriți filmulețul și extrageți 3 cuvinte-cheie, 2 idei și formulați 1 concluzie la tema propusă.
EMI V – ACȚIUNE
Timp recomandat: 15–20 de minute
Sarcină
Etapa I
Analizați, în echipe, infograficul.
Identificați:
- informațiile care s-au regăsit în textul-suport de la EMI I, II, III și IV;
- informațiile noi.
- Formulați, în baza noilor achiziții la temă, alte teze prin care ați putea dezvolta infograficul propus.
Etapa II
- Selectați o știre locală.
- Redactați știrea utilizând aspecte din tezele cu privire la propagandă.
- Modificați conținutul și analizați, în plan comparativ, cele două variante.
