EMI I – ACCESUL LA INFORMAȚIE
Timp recomandat: 20–25 de minute
Sarcină
- Lecturați, în cheia tehnicii Re-quest, textul.
SUPORT INFORMAȚIONAL
Omul este o ființă socială, iar emoțiile, trăirile, sentimentele, dorințele sunt aspecte care îl definesc. Dacă, văzând o imagine cu un hotdog ireal de apetisant, individul nu-și poate controla dorința de a-l procura și este gata să dea ultimul ban pentru acest produs, atunci el este ușor de controlat și de manipulat. Procurând produsul, individul poate constata diferența dintre aparență – imagine și esență – produsul real. Astfel, cetățenii se lasă, adesea, amăgiți de imagini care îi manipulează, îi determină să acționeze așa cum dorește altcineva, ei având falsul sentiment că decizia le aparține: fie vorba de procurarea unor produse sau a unor servicii, de alegeri făcute etc. De ce oamenii se lasă atât de ușor manipulați? Răspunsul e simplu: o imagine este mai credibilă, influențează cât o mie de cuvinte și induce ideea că oamenii au văzut cu ochii lor.
Secolul al XXI-lea este considerat secolul consumului. Atunci când ne gândim la tipul de consum nu ne referim doar la produse alimentare, dar și la informația transmisă masiv prin media (în mod special, prin noile media). De exemplu, în fiecare minut sunt vizualizate 20 de milioane de fotografii pe Internet! Propagarea imaginilor manipulative a atins cote alarmante din cauza dezvoltării mediilor sociale, care permit transmiterea rapidă a imaginilor trucate. Cel mai grav este faptul că internauții distribuie cu ușurință imagini ce manipulează, fără a-și pune niște întrebări elementare.
Pentru a nu vă lăsa manipulați prin imagini, este necesar să rețineți câteva întrebări esențiale, pe care să vi le puneți înainte de a distribui imagini.
- Cine a creat imaginea?
- Care este scopul emițătorului?
- Ce mesaj transmite imaginea?
- Care este relația dintre imagine și text?
- Pe cine ar putea interesa sau afecta imaginea?
- Care este calitatea imaginii: autentică sau trucată?
- Imaginea transmite o informație obiectivă sau cu caracter manipulativ?
Atunci când identifică conținuturi cu imagini manipulative, un cetățean conștient nu distribuie, dar raportează conținutul.
Din păcate, oamenii sunt tentați să creadă falsurilor, deoarece aceste imagini le alimentează fricile: sărăcia, războiul, foametea, violența, criza financiară. De cele mai multe ori, imaginile manipulative sunt prelucrate în photoshop – un program pe computer care permite retușarea culorilor, combinarea imaginilor, adăugarea elementelor etc. în scop de manipulare. Imaginile pot fi preluate și puse alături de știri care nu au nicio legătură cu persoanele, locul și situația descrisă.
În cazul fotografiei de presă, care reprezintă una dintre probele pe care le folosește jurnalistul atunci când relatează despre un fapt, este obligatoriu ca fotograful să aibă o legendă – text scurt, în care să explice contextul (unde, când și cine este în imagine). În lipsa unei legende, utilizatorul poate interpreta eronat imaginea. Fotojurnaliștii sunt persoanele din cadrul unei redacții responsabile să facă fotografii de la locul unui eveniment concret. Redacțiile care țin la reputația lor și produc conținut jurnalistic de calitate nu acceptă prelucrarea fotografiilor în photoshop.
Prelucrarea în photoshop este folosită pentru modificarea fotografiilor în scop de manipulare, de regulă, de publicațiile de satiră sau troli. Redacțiile onorabile nu vor folosi programele de lucru cu fotografiile pentru a crea o impresie falsă asupra persoanelor şi evenimentelor reprezentate. Conform „Ghidului de stil cu norme etice pentru jurnaliști”, elaborat de Asociația Presei Independente din Republica Moldova, singurele excepții acceptabile sunt colajele decente — cu condiția obligatorie că acestea însă vor fi neapărat însoţite de inscripţia „Colaj”.
EMI II – ANALIZA CRITICĂ
Timp recomandat: 15–20 de minute
Sarcină
- Analizați, lucrând în echipe, cele două cazuri de manipulare prin imagini: prima distribuită online de portalul Apărătorul ortodox, iar a doua – pe pagina de Facebook a unui politician din Republica Moldova.
- Completați tabelul pentru fiecare caz în parte.
| Indicatorul | Datele/argumentele în baza cazului | Concluziile/comentariile |
| Cine a creat imaginea? | ||
| Care este scopul emițătorului? | ||
| Ce mesaj transmite? | ||
| Care este relația dintre imagine și text? | ||
| Pe cine ar putea interesa sau afecta imaginea? | ||
| Care este calitatea acestei imagini: este autentică sau trucată? | ||
| Imaginea transmite o informație obiectivă sau manipulativă? |
EMI III – CREAREA DE PRODUS
Timp recomandat: 25–30 de minute
Sarcină
- Analizați, în cheia tehnicii Cubul, fenomenul manipulării prin imagini.
EMI IV – REFLECȚIE ASUPRA TEMEI
Timp recomandat: 20–25 de minute
Sarcină
- Selectați o fotografie.
- Prelucrați fotografia utilizând un instrument de editare online pe care îl cunoașteți (de exemplu Photoshop, Picasa pentru computer/laptop sau Pixlr Express pentru telefonul mobil).
Ce instrumente de modificare/prelucrare mai cunoașteți?
- Analizați fotografiile până și după editare.
- Discutați în ce mod, prin prelucrare, poate fi distorsionat mesajul transmis de o imagine pentru manipulare și/sau dezinformare.
- Formulați concluzii și reflectați asupa prevenirii manipulării prin imagini.
EMI V – ACȚIUNE
Timp recomandat: 10–20 de minute
Pentru a verifica autenticitatea unei imagini, puteți utiliza instrumentul Google Images.
Sarcină
- Verificați fotografia propusă și observați de câte ori, în câți ani, în câte limbi și în ce fel de subiecte a fost preluată pentru realizare de produse media?
- Plasați URL-ul sau descărcați fotografia pe masa de lucru și încărcați-o în spațiul pentru căutare, pentru a afla detaliile.
- Formulați concluzii.
Sarcină
Verificați, prin intermediul Google images, alte fotografii suspecte pe care le vedeți în feedul dumneavoastră pe rețele de socializare sau chiar fotografii de profil ale unor persoane dubioase care vă solicită prietenie.
